Mediclin A&M laboratorul tau de analize

Detectie Borrelia (Boala Lyme, detectie din Capusa)

Aceasta investigatie nu este decontata de CASMB.

DENUMIRE ANALIZA	PRET ANALIZA	DECONTATA / NEDECONTATA
Borrelia	50 lei	Aceasta investigatie nu este decontata de CASMB

Pentru realizarea analizei trebuie sa aduceti la laborator capusa! Laboratorul nostru efectueaza un test de screening al infectiei cu Borrelia spp. in capusa, care desi nu este test de diagnostic, este un test care atrage atentia clinicianului si a pacientului asupra riscului la care a fost expus si va permite ca pacientul sa fie monitorizat cu atentie, iar masurile terapeutice sa fie instituite rapid.

Introducere:

Boala Lyme este o boala infectioasa transmisa de capusele cu scut ( Ixodes ricinus este principalul vector identificat in Romania) a carei incidenta a crescut constant in ultimele decenii in intreaga lume.

Boala Lyme este o afectiune multisistemica si, clinic, se pot distinge mai multe stadii de evolutie: localizata, diseminata si tardiva. In primul stadiu, caracteristic pentru cei mai multi dintre pacienti este prezenta eritemului migrator in jurul muscaturii de capusa, care apare la 7 – 14 zile de la muscatura. Alte simptome experimentate in aceasta etapa sunt asemnatoare unei stari gripale ( febra, cefalee, mialgii, artralgii). Stadiul diseminat poate afecta sistemul musculo- scheletic, cardiac sau nervos, iar simptomele cele mai frecvente include limfoadenopatie, artralgii, mialgii, paralizii ale nervilor cranieni, afectiuni oftalmologice si meningita. Cea mai frecventa manifestare a bolii in stadiul tardive este artrita, care afecteaza in special articulatiile genunchilor.

Datorita gamei largi de maifestari, diagnosticarea bolii Lyme presupune intrunirea mai multor criterii. Spre exemplu, in Europa pentru diagnostic sunt necesare indeplinirea urmatoarelor critrerii: (1) expunerea anterioara la muscatura de capusa; (2) confirmarea de laborator a infectiei cu Borrelia spp.; (3) prezenta unuia sai mai multor dintre urmatoarele simptome si semne: eritem migrans, limfocitom, acrodermita cronica atrofica, conjunctivita, mialgii, artralgii.

Boala Lyme este o afectiune serioasa, cu evolutie cronica si care incapaciteaza pacientii pe termen lung. Mai mult, muscatura de capusa este nedureroasa si poate trece neobservata. Semnul care apare precoce, eritemul migrans, este nedureros si nepruriginos si exista posibilitatea ca acesta sa ramana netratat. Exista o multitudine de simptome nespecifice, motiv pentru care exista riscul ca diagnosticul sa fie intarziat. Din aceste motive, testele de laborator sunt foarte importante in stabilirea diagnosticului corect si instituirea prompta a unui tratament adecvat.

Epidemiologie:

Biroul Regional al OMS in Europa impreuna cu ECDC au raportat o crestere a incidentei bolii in Europa in ultimele doua decenii. Europa Centrala este regiunea cu cea mai mare incidenta a bolii. Capusele se raspandesc la altitudini mari si mai nordice, dar in ultima vreme s-a observat o modificare a distributiei capuselor. Perioada principala in care s-au inregistrat cele mai multe muscaturi de capusa se intinde intre martie si noiembrie. Capusele se infecteaza atunci cand se hranesc cu sangele unor animale bolnave. In zonele cu risc 5 – 40% dintre capuse pot fi infectate.

Borrelia spp. se localizeaza in tubul digestiv al capuselor si dureaza cateva ore pana cand aceasta migreaza din tubul digestive in saliva capusei. Procesul de migrare dureaza intre cateva ore pana cateva zile, gazda nefiind inoculata instantaneu. De obicei, transmiterea bacteriei se face in conditiile in care capusa ramane atasata mai mult de 36 de ore.

Studiile efectuate au stabilit o legatura clara cu boala Lyme si Borrelia burgdorferi sensu lato, care contine circa 20 de specii, dintre care 3 specii au fost identificate ca avand o incidenta mai mare si anume B. burgdorferi sensu stricto ( in US si Europa), B. afzelii si B. garinii ( in Europa si Asia).

Etiologie:

Membrii genului Borrelia sunt bacterii microaerofile, elicoidale, cu 7 – 10 flageli, care le confera o forma unica si le permite sa se deplaseze in mediu vascos, cee ace este esntial in infectia gazda – vector.

Genomul B. burgdorferi prezinta o structura particulara cu un cromozom linear si 9 plasmide circulare si 12 plasmide lineare. Continutul plasmidelor codifica cea mai mare varietate de proteine de suprafata, care au functii in interactiunea bacteriilor cu mediul lor, pot. De asemenea, servi ca transportori de nutrient sau alte molecule necesare supravietuirii. O parte dintre aceste lipoproteine prezinta utilitate pentru serodiagnostic, iar o parte sunt cercetate in vederea dezvoltarii de vaccinuri.

Diagnosticul de laborator

Depistarea si identificarea bacteriilor in cultura sangelui, LCR, lichide articulare, biopsii din leziunile tegumentare, prelevate de la pacientii suspectati de boala Lyme sunt dificil de realizat si sunt efectuate de laboratoare specializate. In ultima vreme atentia specialistilor s-a indreptat catre dezvoltarea de teste biologie moleculara pentru identificarea Borrellia spp. , dar si aceste tehnici sunt costisitoare si nu sunt de mare ajutor in testarea preliminara.

Serodiagnosticul este utilizat ca tehnica de detectie si confirmare a infectie cu Borrelia. Nivelurile de anticorpi specifici Ig M apar cam la 14 zile de la infectare, iar titrurile ating niveluri maxime intre a treia si a sasea saptamana de la infectare. Titrurile Ig G specifici sunt scazute in primele saptamani de boala si ating niveluri maxime in 4 – 6 luni de lainfectare, ramanand crescuti ani de zile.

Este important de mentionat ca diagnosticul bolii Lyme poate fi pus cu certitudine numai atunci cand tabloul clinic al bolii si rezultatele serologice sustin diagnosticul.

O alta modalitate de identificare a Borrellia spp. este testarea capusei prelevata de pe pacient si care a stat atasata mai mult de 36 de ore.

Laboratorul nostru efectueaza un test de screening al infectiei cu Borrelia spp. in capusa, care desi nu este test de diagnostic, este un test care atrage atentia clinicianului si a pacientului asupra riscului la care a fost expus si va permite ca pacientul sa fie monitorizat cu atentie, iar masurile terapeutice sa fie instituite rapid.

Bibliografie:

1. Lyme desease Global Status, 2022 edition. www.gideononline.com

2. Lyme borrelioses in Europe: influence of climate and climate change epidemiology, ecology and adaptation measure, https://www.who.int/publications/i/item/9789289022910

3. Jeremy Grau, Klaus -Peter Hunfeld, Lyme Borreliosis, ed. Sprimger, 2022

4. Luis M. de la Maza, M.T. Pezzlo, J. T. Shigei, E. Peterson, Color Atlas of Medical Bacteriology, ASM Press, 2004

5. Gwenn Skar, Kari A. Simonsen, Boala Lyme, pubmed, 2023

6. Dumitru Buiuc, Marian Negut, Tratat de microbiologie clinica, Ed. Medicala, 2008

7. Strle F, Stanek G Lipsker, Jaulhac B: Lyme borreliosis: Clinical manifestation and diagnostic of Lyme Borreliosis, Curr Probl Dermatology, Basel, 2009